Vorbeşte pământ şi binecuvântează-mă cu ce este mai bogat
fă cer să curgă miere din şoldurile mele
rigide ca nişte munți
întinşi peste o vale
cioplită de gura ploii.
Şi am stiut când am intrat în ea că eram
vântul de sus în scorbura pădurilor ei
degete şoptind sunet
miere scurgându-se
din cupa cioplită
trasă pe o suliță de limbi
pe vârfurile sânilor ei pe buricul ei
şi respirația mea
urlând în intrările ei
prin plămâni de durere.
Lacomă ca pescăruşii argintii
sau ca un copil
mă legăn deasupra pământului
din nou
şi din nou.
Poem de dragoste /// de Audre Lorde /// traducere de Ileana Negrea
