Nu s-a comportat
ca nimic din ce ți-ai fi imaginat
vreodată. Vântul
a tras de copaci, ploaia
a căzut zile la rând, oblică şi puternică.
Spatele mâinii arătat
către toate. Am privit
cum copacii se înclinau şi frunzele picau
şi se târau înapoi în pământ.
Ca şi când asta ar fi fost totul.
Acesta a fost un uragan
prin care am trecut, celălalt
a fost de un alt fel şi
a durat mai mult. Apoi
am simțit cum propriile mele frunze renunțau
şi cădeau. Spatele mâinii arătat către
toate. Dar ascultă acum ce s-a întâmplat
cu adevărații copaci;
spre finalul verii au
împins frunze noi afară din membrele lor trunchiate.
Era anotimpul greşit, da,
însă nu se puteau opri. Arătau
ca nişte stâlpi de telefon şi nu le
păsa. Şi după frunze, au urmat
mugurii. Pentru unele lucruri
nu există anotimpuri greşite.
Ceea ce visez şi pentru mine.
Uragan /// de Mary Oliver ///traducere de Ileana Negrea
